- 01
Maghiara și româna conviețuiesc de peste 1.000 de ani în Bazinul Carpatic și împart o graniță de 448 km. Româna a împrumutat sute de cuvinte maghiare — oraș (város), hotar (határ), neam (nem), belșug (bőség), gazdă (gazda), meșteșug (mesterség), viclean (hitlen) — majoritatea intrate prin dialectul ardelenesc.
- 02
România are aproximativ 1,2 milioane de vorbitori nativi de maghiară — cea mai mare minoritate lingvistică din țară, concentrată în Harghita, Covasna, Mureș, Cluj și Bihor. În orașe ca Târgu Mureș (Marosvásárhely) sau Miercurea Ciuc (Csíkszereda), maghiara se aude la fel de des ca româna.
- 03
Maghiara aparține familiei uralice, fiind complet neînrudită cu româna, slovaca sau ucraineana — vecinii ei geografici. Cele mai apropiate rude lingvistice sunt finlandeza și estona, la peste 1.000 km distanță. Această izolare face din maghiară o insulă lingvistică fascinantă în inima Europei Centrale.
- 04
Maghiara este aglutinantă: sufixele se adaugă unul peste altul ca piese de Lego. Un singur cuvânt poate exprima ceea ce în română cere o propoziție întreagă — „házaimban" înseamnă „în casele mele" într-o formă unică. De aceea analiza propoziției din Erla îți schimbă complet înțelegerea limbii.
- 05
Lumea folosește zilnic cuvinte născute în Ungaria: „coach" (de la orașul Kocs, de unde a plecat prima trăsură de acest tip), „paprika" și „goulash". Ungaria a dat lumii 13 laureați Nobel și inventatori ca Ernő Rubik (cubul), László Bíró (pixul) sau Edward Teller (fizică) — o tradiție științifică activă și astăzi.